Acalazia cardiei
Definiție
Acalazia este o afecțiune esofagiană, caracterizată prin alterarea mișcării de contracție, urmată de o relaxare periodică a musculaturii esofagiană și a relaxării sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiției.
Tulburările de motilitate esofagiană (acalazia cardiei) este o afecţiune destul de rară și dificil de diagnosticat uneori.
Simptome
Acalazia poate apărea la orice vârstă, debutul este insidios și evoluția este progresivă.
Simptomele principale sunt: disfagia (dificultatea de a înghiți) care se instalează progresiv atât la solide cât și la lichide cu regurgitarea de alimente nedigerate.
Retenția alimentelor la nivelul esofagului, tusea, durerea toracică sunt mai puțin frecvente, dar pot apărea la deglutiție sau în mod spontan.
Complicații
În absența unui tratament acalazia poate dezvolta complicații care pot pune viața pacientului în pericol, acestea pot fi:
- infecții respiratorii,
- esofagită prin stază alimentară,
- ulcer esofagian,
- fistulă eso-cardială,
- pneumonie de aspirație,
- pericardită supurativă,
- varice esofagiene,
- cancer esofagian.
Pregătirea preoperatorie
Investigațiile preoperatorii pentru diagnosticarea corectă a acalaziei au la bază examenul radiologic cu bariu, endoscopia superioară și manometria.
De asemenea, când există suspiciune de cancer al joncțiunii esofagiene trebuie avut în vedere un examen CT toracic și abdominal sau ecografie endoscopică +/- consult oncologic.
Examenul CT sau RMN poate exclude alte afecțiuni care îngreunează trecerea bolului alimentar în porțiunea inferioară a esofagului prin compresie externă din vecinătatea esofagului.
Desfășurarea intervenției
Intervenția chirurgicală se desfășoară laparoscopic în aproximativ 1 - 2 ore cu spitalizare de 1 - 2 zile postoperator.
Intervenția chirurgicală se desfășoară sub anestezie generală.
Acest tip de intervenție se realizează prin 3 - 4 mici incizii (5 - 10 - 12 mm) prin care se introduc instrumentele de lucru și camera video care permite proiectarea imaginilor din abdomen pe un monitor, cu ajutorul acestora se disecă țesuturile, se evidențează și se abdominalizează porțiunea inferioară a esofagului, ocazie cu care se observă și musculatura foarte dezvoltată în porțiunea sfincterului esofagian inferior, se secționează musculatura esofagiană care continuă până în porțiunea inferioară a stomacului rămânând mucoasa și submucoasa dezvelite de musculatură; în final se efectuează valva antireflux care poate fi anterioară (procedeu Dor) sau posterioară (procedeu Toupet).
Preferăm procedeul Heller – Dor fiindcă valva anterioară protejează mucoasa de fistulă (siguranță suplimentară).
Cu ajutorul acestui laparoscop se poate explora întreaga cavitate abdominală, iar la finalul intervenției instrumentele utilizate sunt extrase și inciziile sunt suturate.
De multe ori este necesară plasarea tuburilor de dren, însă acest fapt depind de la caz la caz.
Recuperarea post-operatorie
Recuperarea post-operatorie se desfășoară ușor, pacientul putând să se reintegreze rapid la activitățile sale cotidiene.
În tot timpul de recuperare este necesar:
- alimentația se reia treptat (2 - 3 zile lichide, alimente pasate până la 2 săptămâni apoi mâncare echilibrată bine masticată),
- hidratarea corespunzătoare,
- mobilizarea prin plimbări zilnice,
- evitarea consumului de alcool și tutun,
- urmarea cu strictețe a instrucțiunilor medicului și personalului medical cu privire la îngrijirea plăgilor de sutură și administrarea medicamentelor.
Riscuri si efecte secundare
Ca orice intervenție chirurgicală, operația de acalazia cardiei implică unele riscuri, poate complicații și efecte secundare postoperatorii, însă acestea pot apărea:
- hemoragie prin lezarea vaselor de sânge din jurul esofagului,
- complicațiile specifice unei anestezii generale.
Întrebări frecvente
1. Acalazia cardiei nu se poate trata medicamentos?
Răspuns: Există un anume algoritm de tratament și bineînțeles că tratamentul medicamentos poate fi eficient în stadiile incipiente; din nefericire acalazia cardiei este greu de diagnosticat în cazurile incipiente, ulterior medicamentele doar îmbunătățesc calitatea vieții.
În cazuri selecționate foarte eficiente sunt procedurile endoscopice: dilatarea endoscopică cu balon pneumatic și mult mai eficientă, miotomia endoscopică perorală (POEM).
După aceste proceduri există totuși un risc de perforație: pneumotorax, pneumoperitoneu, hemoragie digestivă sau secundar reflux gastroesofagian care de multe ori se rezolvă tot prin intervenție chirurgicală.
Intervenția chirurgicală este cea mai radicală și cu cel mai mic risc de recidivă.
2. După operație alimentația va reveni la normal?
Răspuns: Acesta este dezideratul intervenției chirurgicale, ca alimentația să revină la normal. În funcție de gravitatea afecțiunii și acuratețea actului chirurgical precum și a problemelor asociate, rezultatul este variabil.
3. Care sunt riscurile de reapariție a acalaziei după intervenție chirurgicală?
Răspuns: Rata de succes a procedeului Heller-Dor este de 95-97% în literatura de specialitate dacă se respectă atât algoritmii intraoperatori atât de către chirurg cât și postoperator de către pacient.
