Hernia inghinală
Cauze și factori de risc
Unele hernii inghinale nu au o cauză precisă, însă ele pot apărea ca urmare a:
➤creșterii presiunii în cavitatea abdominală,
➤zone slăbite ale peretelui abdominal,
➤activități fizice intense,
➤tuse cronică,
➤constipație cronică,
➤obezitate.
Simptome:
Hernia inghinală poate să fie dureroasă, să provoace o senzație de arsură, de slăbiciune, de disconfort și să se accentueze la ridicarea de greutăți, la mișcări bruște și în timpul activităților fizice.
Diagnostic:
Primul pas in stabilirea unui diagnostic și realizarea unui tablou clinic al pacientului este consultația efectuată de către medicul chirurg.
Ulterior, mijloacele de investigare imagistică (ecografie, RMN sau CT) sunt necesare doar pentru diagnosticul diferențiat al durerii inghinale.
Tipuri de hernie:
Herniile inghinale pot fi unilaterale, bilaterale
și: indirecte, directe, încarcerate, ștrangulate.
Tratament
Hernia inghinală poate fi tratată doar prin mijloace chirurgicale, scopul fiind acela de a reintroduce în cavitatea abdominală conținutul herniar și a restabili integritatea peretelui abdominal.
Tehnica chirurgicală poate fi laparoscopică, prin procedeu TEP, TAAP sau operație clasică, procedeu Lichtenstein;
rareori este necesară o procedură fără a ranforsa cu plasă chirurgicală.
Tehnici:
TEP
Tratamentul chirurgical al herniei inghinale prin procedeu TEP presupune o abordare laparoscopică prin 2 -3 mici incizii (5-10mm) prin care extraperitoneal se introduce și se fixează o plasă chirurgicală care va acoperi defectul.
Avantajul acestei proceduri este că de cele mai multe ori nu se folosesc dispozitive de susținere şi fixare a plasei, recuperarea fiind foarte ușoară.
TAPP
Tratamentul chirurgical al herniei inghinale prin procedeu TAPP presupune o abordare laparoscopică prin 3 mici incizii (5-10mm) prin care se pătrunde în cavitatea peritoneală unde se montează o plasă chirurgicală peste situsurile herniare.
Această plasă trebuie susținută cu dispositive de fixare (şuruburi sau capse) din titan și resorbabile, eventual adezivi chirurgicali speciali ”BiologicalGlue”.
Procedeul Lichtenstein
Tratamentul chirurgical al herniilor inghinale complicate sau în cazul în care bolnavul are alte contraindicații pentru operația laparoscopică sub anestezie generală se poate opta pentru anestezia spinală sau locală în timpul cărei defectul herniei se poate trata clasic.
Acest procedeu presupune o incizie de aproximativ 5-7 cm la nivel inghinal prin cadrul căreia se disecă sacul de hernie, se reintroduce conținutul la nivelul cavității abdominale și se reface peretele canalului inghinal prin montarea plasei chirurgicale.
Avantajul acestei proceduri este faptul că se poate realiza în anestezie locală pacienților care suferă și de alte comorbidități sau pacienților care pur și simplu au teamă sau refuză anestezia general.
Complicații:
Hernia inghinală netratată chirurgical poate suferi modificări prin strangularea intestinului care duc la :
➤greață și vărsături,
➤febră,
➤durere bruscă și intensă,
➤proeminența de pe abdomen își schimbă culoarea în roșu sau negru,
➤constipație,
➤perforația intestinului care poate genera ocluzie intestinală, afecțiune care pune în pericol viața pacientului.
Pregătirea intervenției chirurgicale:
Pacientul, după ce a realizat consultația la medicul chirurg unde are stabilit diagnosticul:
➤va efectua o evaluare preanestezică de către un medic ATI,
➤va efectua o evaluare cardiologică de către un medic cardiolog,
➤nu va trebui să mănânce sau să bea lichide cu minim 6-8 ore înainte de procedură,
➤va trebui să întrerupă tratamentul cu anticoagulante cu minim 2-3 zile înainte de operație, conform recomandărilor medicului,
➤va trebui să urmeze indicațiile echipei medicale atât privind medicația cât și conduita în spital.
Desfășurarea intervenției chirurgicale
Cura herniei inghinale este una dintre cele mai frecvent efectuate operații, durata acesteia este de aproximativ 1,5 - 2 ore.
Intervenția chirurgicală se desfășoară, de regulă, sub anestezie generală. Anestezia spinală (rahianestezie) sau anestezie locală se poate efectua în funcție de alte situații medicale ale pacientului.
Acest tip de intervenție se realizează prin 2-3 mici incizii (5-10mm) prin care se introduc instrumentele de lucru cu ajutorul cărora se extrage conținutul herniar și camera video care permite proiectarea imaginilor din abdomen pe un monitor.
Cu ajutorul acestui laparoscop se poate explora întreaga cavitate abdominală, iar la finalul intervenției instrumentele utilizate sunt extrase și inciziile sunt suturate.
De cele mai multe ori nu este necesară plasarea tuburilor de dren sau a sondei urinare, însă aceste fapte depind de la caz la caz.
Recuperarea postoperatorie
Recuperarea după cura herniei inghinale este facilă, în aproximativ 5-7 zile pacientul poate reveni la activitățile normale.
➤În tot timpul de recuperare este necesar:
➤evitarea ridicării de greutăți,
➤hidratarea corespunzătoare,
➤mobilizarea prin plimbări zilnice,
➤evitarea consumului de alcool și tutun,
➤urmarea cu strictețe a instrucțiunilor medicului și personalului medical cu privire la îngrijirea plăgilor de sutură și administrarea medicamentelor.
Riscuri și efecte secundare
Ca orice intervenție chirurgicală, operația de cura herniei inghinale presupune unele riscuri, poate complicații și efecte secundare postoperatorii, însă acestea pot apărea foarte rar:
➤hemoragie prin lezarea vaselor de sânge din cavitatea peritoneală,
➤complicațiile specifice unei anestezii generale.
Informațiile prezentate au caracter informativ, fiecare pacient este diferit, fiecare afecțiune având particularitățile sale, dar cu cât prezentarea la un consult de specialitate se face mai rapid cu atât riscurile și complicațiile sunt diminuate!
Multă sănătate!
Întrebări frecvente:
1.Hernia inghinală ar putea trece de la sine cu medicamente, exerciții fizice sau este obligatorie intervenția chirurgicală?
Răspuns: Hernia inghinală se rezolvă doar prin intervenție chirurgicală fiind o ruptură ireversibilă. Tratamentul medicamentos este indicat doar pentru a trata simptomatologia cauzată de hernia inghinală (antialgice, antiinflamatorii).
Exercițiile fizice trebuie realizate cu moderație, dar nu oprite cu desăvârșire fiind că pot scadea calitatea țesuturilor ce vor deveni baza pentru recuperarea ulterioară.
2.Dacă operația laparoscopică este atât de minoră, de ce nu se poate realiza cu anestezie locală?
Răspuns: Operația laparoscopică deși este minoră ca și traumatism necesită ca musculatura abdominală să fie relaxată pentru a avea suficient spațiu de lucru în zona defectului herniar; confort atât pentru chirurg cât și pentru pacient.
3.Este operația laparoscopică la fel de rezistentă ca și operația clasică?
Răspuns: Tehnica operației laparoscopice este superioară tratamentului clasic fiind dovedite atât statistic cât și prin experiența personală.
4.Există risc de recidivă la nivelul herniei?
Răspuns: Riscul de recidivă este extrem de redus, cura herniei inghinale prin procedeu laparoscopic este una dintre cele mai sigure tehnici folosite.
5.După cât timp postoperator se pot relua activitățile fizice?
Răspuns: Plimbările sunt premise încă din ziua intervenției chirugicale, activitățile casnice din ziua 1 postoperator durerea simțindu-se ca o febră musculară în prima săptămână. Conducerea unui autovehicul este permisă fără restricții după 7-10 zile, eforturile fizice moderate cu evitarea traumatismelor locale după 14 zile. Reluarea completă a eforturilor fizice intense este indicată la o lună postoperator. Aceste perioade de timp indicate sunt variabile depinzând de mai mulți factori: complexitatea cazului, vârstă, comorbidități associate, constituție etc.
